LIPSA FLUENŢEI  ÎN EXPRIMARE,

BALBISMUL  ŞI SINDROMUL DOWN

Acest material a fost elaborat de

UK DOWN'S SYNDROME ASSOCIATION

Sprijin  pentru persoanele cu sindrom Down

Introducere:

    Această lucrare este concepută cu scopul de a oferi sprijin persoanelor cu sindrom Down, persoanelor care au sub îngrijire sau  care lucrează în acest domeniu, pentru  a înţelege  problemele legate de fluenţa în exprimare. Persoanele cu sindrom Down s-au născut cu un cromozom suplimentar datorită unui accident genetic înainte sau în momentul conceperii. Din această cauză a rezultat într-o oarecare măsură o dificulate de învăţare care poate afecta abilitatea de înţelegere şi de producere a vorbirii şi limbajului. Una dintre problemele majore pentru majoritatea  persoanelor cu sindrom Down este incomprehensibilitatea limbajului acestora faţă de persoanele din jur.  Incomprehensibilitatea şi tulburările fluenţei limbajului se întrepătrund. Foarte multe persoane cu sindrom Down suferă de tulburări ale fluenţei limbajului, şi foarte puţine dintre acestea suferă concomitent şi de a afecţiune denumită balbism. De aceea este foarte importantă înţelegerea diferenţei dintre aceşti doi termeni - tulburări a fluenţei  vorbirii şi balbism.

CE REPREZINTĂ TULBURĂRILE FLUENŢEI ÎN VORBIRE ŞI BALBISMUL.

    Nimeni nu este perfect coerent în exprimare. Oricine poate avea momente de ezitare şi bâlbâială; cu toţii facem pauze pentru a reflecta, ne întoarcem asupra unor cuvinte pe care le-am rostit deja, pronunţăm un cuvânt şi imediat după aceea îl schimbăm; de exemplu rostim cuvântul noi şi apoi acesta este urmat de o pauză, sau de  nelipsitul ăăăă. Această lipsă a fluenţei limbajului este normală atât în cazul adulţilor cât şi  a copiilor, însă  în cazul copiilor această afecţiune este mai des întâlnită.

     În cazul în care aceste mici ezitări şi obstacole în exprimare fac ca vorbirea să devină dificilă de înţeles, sau dacă acestea  se produc prea frecvent sau necesită un efort mult prea mare, pot părea ca anormale. În acest caz se poate folosi termenul de ,, tulburare a fluenţei vorbirii,,

     Balbismul (sau în limbaj popular bâlbâiala) este cea mai cunoscută formă a tulburărilor fluenţei vorbirii şi reprezintă termenul cel mai cunoscut de majoritatea persoanelor. Acest termen se poate folosi atunci când unul sau mai mulţi factorii dintre cei enumaraţi în continuare, survin:

Interlocutorul:

§         Se simte în imposibilitate  de a se exprima fluent, sau are senzaţia  de împotmolire, sau repetă şi prelungeşte sunetele.

§         Se simte încordat şi poate depune efort în  exprimare.

§         Se simte tulburat sau stresat din cauza dificultăţii de vorbire.

§         Cunoaşte cu exactitate cuvântul pe care doreşte să-l pronunţe dar nu reuşeşte.

§         De cele mai multe ori evită să se exprime sau să rostească cuvintele dificile.

Termenul de „tulburări ale fluenţei vorbirii" poate acoperi mulţi dintre factorii menţionaţi mai sus, dar de asemenea mai poate presupune şi:

§         Dificultate în pronunţarea exactă  a cuvintelor.

§         Omiterea unei părţi din cuvinte sau din propoziţii.

§         Repetarea unei părţi din propoziţie sau chiar a întregii fraze.

§         Adăugarea unor sunete suplimentare în momentul vorbirii.

§         Accentuarea unor anumite cuvinte greşite din propoziţie sau a unei părţi greşite dintr-un cuvânt.

Limbajul persoanelor cu tulburări ale fluenţei vorbirii poate fi dificil de înţeles, poate părea sacadat sau dezarticulat, şi nu are un curs normal de la un cuvânt la celălalt.

EFECTUL SINDROMULUI DOWN ASUPRA LIMBAJULUI ŞI ASUPRA TULBURĂRILOR  FLUENŢEI  ACESTUIA. 

Anumiţi experţi au sugerat că procesul producerii limbajului ar avea  următorul curs:

    Anumite persoane cu sindrom Down poate vor găsi toţi aceşti paşi ca fiind deosebit de dificili. Ideeile poate nu vor fi formate în mod clar; anticiparea limbajului sau /şi anticiparea mişcării de vorbire nu pot fi stabilite în mod corespunzător; iar actualul proces al vorbirii poate constitui o problemă. Pierderea auzului, care este o afecţiune destul de des întâlnită în cazul persoanelor cu sindrom Down, poate conduce la dificultăţi de învăţare şi înţelegere a limbajului. De asemenea individului îi poate lipsi conştienţa socială necesară cunoaşterii momentului în care sau unde este potrivită rostirea cuvintelor.

     Pentru majoritatea dintre noi este ceva obişnuit să descoperim că, aşa cum presiunea de a vorbi se dezvoltă, poate apărea o cădere în fluenţa exprimării. Imaginaţi-vă că inteţionaţi să vă exprimaţi într-o limbă străină- din care cunoaşteţi doar câteva cuvinte!. Este foarte probabil să faceţi pauze lungi , moment în care încercaţi să vă găsiţi cuvintele; Puteţi începe un cuvânt, să realizaţi că nu este tocmai potrivit şi să încercaţi un altul; este posibil să repetaţi un cuvânt de mai multe ori în timp de încercaţi să vă construiţi propoziţia. În realitate exprimarea dumneavostră poate părea lipsită de coerenţă!

    Pentru o persoană cu sindrom Down, dorinţa de a transmite mesajele printr-un sistem care este posibil să nu funcţioneze mereu, poate duce la:

1- Repetarea cuvintelor sau a unei părţi din acestea în timp ce se gândesc la începutul unei noi propoziţii (este...este...este....este mare)

2- Pauze lungi la mijlocul propoziţiei atunci când nu se pot concentra la formularea propoziţiilor următoare. (este o..........minge)

3- Pauze în locuri neobişnuite din propoziţie, adeseori  urmate de către două sau trei cuvinte repezite care pot face greu de înţeles sensul propoziţiei. (Aş dori să merg să înn.........înno; mâine)  această  oprire şi pornire din exprimare pot fi cauzate de probleme din programul limbajului sau din conversia limbajului în programul muşchiului vorbirii. Acest efect este ca şi cum aerul înfrânat se eliberează din plămâni într-o modalitate necontrolată. Vorbirea fluentă este dependentă de un debit de aer stabil şi regulat.

4 - Se accentuează cuvintele greşite dintr-o propoziţie sau o parte greşită a cuvântului. Acest lucru poate apărea din cauză că programul limbajului nu este plănuit în mod corespunzător sau controlul mişcărilor muşchilor vorbirii nu este suficient de bine organizat. ( Îmi place să mănânc mere.)

5- Câteva eforturi pentru a afla sunetele vorbirii corecte cu care încep cuvintele

( a..er..er..um....acolo). câteodată poate părea dificil pentru o persoană  să înceapă să folosească în tonul vocii sunetele înalte.

6- Posibile probleme în a-i auzi pe alţii şi/sau în observarea fenomenului că ceea ce a fost auzit nu a fost înţeles. Acest lucru poate conduce la o exprimare ezitantă şi nesigură şi la  distrugerea comunicaţiei dintre persoana cu sindrom Down şi interlocutor.

SOLICITĂRI  ŞI CAPACITĂŢI.

Unul dintre experţii care au cercetat domeniul tulburărilor fluenţei în vorbire, a subliniat ideea conform cărei fluenţa depinde în mod direct proporţional de solicitările făcute asupra sistemului de limbaj şi capacităţile ( abilităţile) pe care individul le întruneşte pentru aceste solicitări. Tulburările de fluenţă în exprimare apar atunci când solicitările depăşesc capacităţile.

Acestea sunt doar câteva dintre solicitările făcute asupra vorbitorului şi câteva  dintre capacităţile de care vorbitorul  are nevoie pentru a se descurca.  Mai pot fi             adăugate şi multe altele.

CUM POT FI AJUTATE PERSOANELE CU SINDROM DOWN ?

Urmărind modelul anterior, putem observa cum ţelul nostru este de a încerca şi de a echilibra  scala ,prin reducerea solicitărilor şi sporirea capacităţilor.

Reducerea solicitărilor:

1 - Acordaţi-i timp suficient persoanei cu sindrom Down. Realizarea unui plan a ceea ce trebuie spus şi rostirea cuvintelor poate fi un proces mai încet decât vă puteţi imagina.

2 - Luaţi o pauză un pic mai mare între ceea ce persoana a rostit şi replica dumneavoastră - acest lucru încetineşte viteza totală  a conversaţiei.  Încurajând adultul sau copilul să facă asemenea pauze, va permite un timp de gândire înainte de exprimare.

3 - Încercaţi să evitaţi terminarea propoziţiei sau să completaţi cu ceea ce anticipaţi că va spune.

4- Vorbiţi mai răspicat - acest lucru oferă copilului sau adultului cu sindrom Down  un model demn de urmat .

5 - Încercaţi să nu folosiţi propoziţii prea lungi sau prea complicate.

6 - Încurajaţi pozitiv mesajul mai degrabă decât modul de livrare al acestuia.

Sporirea capacităţilor. 

1 - În cazul copiilor, acordarea de ajutor în dezvoltarea limbajului şi în îmbogăţirea  vocabularului poate reduce gradul tulburărilor fluenţelor limbajului. Rimele şi  cântecelele care au un ritm puternic şi pe care se poate dansa sau bate din palme pot fi de ajutor.

2- Încurajarea folosirii limbajului semnelor şi a altor ajutoare suplimentare ( cum ar fi  indicarea unor figuri etc) reduce presiunea asupra copiilor şi adulţilor cu tulburări şi dificultăţi de înţelegere.

3- Încurajarea  dezvoltării unor aptitudini sociale şi de comunicare ( precum cunoaşterea momentului propice de a vorbi sau nu, de a privii persoanele în momentul vorbirii, ascultarea cu atenţie a persoanelor , schiţarea unui zâmbet şi  menţinerea unor relaţii formale cu o persoană, aşteptarea rândului pentru a vorbi). Ajută la construirea încrederii în sine. Vorbirea reprezintă doar o mică parte din procesul comunicaţional.

Majoritatea copiilor cu sindrom Down vor suferii în mod particular de tulburări în fluenţa vorbirii în timp ce limbajul şi vocabularul lor se dezvoltă.  Tulburările de fluenţă în limbaj pot fi tratate  sau se pot ameliora  atunci când devin mai pricepuţi  în planificarea şi organizarea propriului limbaj.

Totuşi, pentru unele persoane, limbajul şi vorbirea pot fi întotdeauna considerate ca fiind dificile.

Ca şi adult, care suferă de sindromul Down, va fi destul de dificilă înţelegerea la timp şi mai pot exista  accese de tulburări de fluenţă care vor varia de la unele mici ezitări la atacuri mai puternice. Cel mai important lucru este că ar trebui să îşi păstreze sentimentul că  ceea ce rostesc are valoare şi că ceilalţi îşi doresc să îi asculte. Încercările de a face persoanele să imite propoziţiile sau să exerseze vorbirea în diferite moduri este puţin probabil să aibă efect; pe termen lung se doreşte un limbaj mai clar , iar  acest lucru poate face ca efortul să merite.

CONCLUZIE

Este recomandat să discutaţi despre probleme cauzate de tulburările de fluenţă în limbaj atât cu prietenii cât şi cu persoanele care vă pot acorda ajutor. Nu trebuie să aveţi sentimentul că nu trebuie sau că nu puteţi spune nimic.  Prin evitarea exprimării libere asupra acestei  probleme  nu faceţi decât să înrăutăţiţi situaţia atât pentru dumneavoastră cât şi pentru celelate persoane.

Adresaţi-vă:

Unui  terapeut specializat în probleme de vorbire şi limbaj - în principal unei persoane cu experienţă în tratarea persoanelor cu sindrom Down.